ALBUMUL FOTO AL CARTIERULUI DRUMUL TABEREI

Filmul "Carry On Cowboy", o comedie Western britanică, rulează la Cinema Favorit, pe atunci nou-nouț. Aici veneau filmele străine în perioada comunistă după premiera la sălile de cinema consacrate, din centrul orașului. Frontispiciul clădirii devine el însuși un simbol al cartierului, odată cu trecerea anilor. Închisă și abandonată după anii 2000, clădirea se degradează. După lungi tergiversări, este demolată în 2019, în prezent se construiește un centru cultural nou pe locul ei.

Întreprinderea de Construcții Aeronautice Românești (ICAR), de pe strada sergent Ion Nuțu, este strategic plasată lângă Aerodromul Militar Cotroceni (pe locul căruia s-a construit mare parte din cartierul Drumul Taberei în anii '60-'70). După al Doilea Război Mondial, secțiile de aviație sunt transferate, iar ansamblul devine Întreprinderea pentru Instalații de Ventilatoare Industriale. Ulterior, apar noi construcții pe lângă cele existente. Profilul postbelic al activității se menține în perioada comunistă și o vreme după evenimentele din 1989. Este privatizată în anii '90 și demolată în 2020 pentru ridicarea unui ansamblu rezidențial și de clădiri de birouri.

Școala Superioară de Războiu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Construit lângă Aerodromul Militar Cotroceni între 1937-1939, edificiul în stil rațional monumental este realizat după planurile arhitectului Duiliu Marcu. În 1944, în clădire se instalează Misiunea Militară pentru Armata de Uscat a Germaniei Naziste. După întoarcerea armelor (23 August 1944), pe 24-25 august, au loc lupte pentru restabilirea controlului român asupra clădirii. Instituția se transformă apoi, pe rând, în Academia Militară "I. V. Stalin" (1948), Academia Militară (a doua parte a anilor '50), Academia Militară Generală (1959), Academia de Înalte Studii Militare (1991), Universitatea Națională de Apărare (2003) și Universitatea Națională de Apărare "Carol I" (2005), denumirea curentă.

Macheta inițială a cartierului Drumul Taberei. Este primul cartier construit de la zero în București după al Doilea Război Mondial, în sud-vestul capitalei. Proiectat pe sistemul microraioanelor (subdiviziuni de sine stătătoare: Favorit, Orizont, Drumul Taberei 34 etc.), cartierul utilizează concepte ale urbanismului liber pentru a popula teritoriul cu clădiri cu geometrie interesantă, dispuse astfel încât să existe spații verzi generoase între ele și câte un complex comercial cu magazine, restaurante și cinematograf. Cartierul debutează în 1954-1957, când vizavi de construcții aparținând Pirotehniei Armatei (ridicate pe platoul Cotrocenilor începând cu anii 1870), lângă actuala intersecție Răzoare, se ridică blocurile militare, un cvartal în stil realist-socialist. Între 1958-1974 apar, în continuare, blocuri de 4 și 10 etaje, pe locul fostului Aerodrom Militar Cotroceni și al unor terenuri agricole și mlăștinoase. Există și completări cu construcții din anii '80. Legenda spune că Tudor Vladimirescu și pandurii săi și-ar fi stabilit tabăra aici înainte de a intra în București în zilele revoltei de la 1821, de unde și numele actual al cartierului. Proiectul urbanistic se centrează în jurul parcului Moghioroș (Drumul Taberei), cu lac artificial și ștrand, înconjurat de bulevardul principal în formă de U, arteră tăiată pe direcția nord-sud de strada Brașov, legătura cu cartierele Militari, respectiv Ghencea. Grație modernismului postbelic și brutalismului, stiluri pe alocuri experimentale cu estetică simplă, funcțională, aspectul inițial a cartierului îi aduce, în străinătate, porecla "Beverly Hills al Bucureștiului". Între 1978-1987, cartierul se extinde spre Ghencea cu ansamblul Tudor Vladimirescu, care include construcții masive din panouri prefabricate, printre primele proiecte de acest fel implementate la scară largă în România. Drumul Taberei, cartier-școală în dezvoltarea postbelică a capitalei, rămâne una dintre cele mai aerisite zone ale Bucureștiului.

Parcul Moghioroș (Drumul Taberei), vedere din dreptul fântânii, cu blocurile de pe strada Topolovăț pe fundal. Parcul este refăcut complet în anii 2010 și aspectul minimalist inițial este înlocuit de unul futurist, cu adăugarea unui pod impresionant peste lac. Fântâna rămâne singurul element original, în stil brutalist.

Aspect din timpul celei de-a doua etape de construire a cartierului Drumul Taberei, între 1958-1962. Spațiul locativ se extinde vizavi de cvartalul blocurilor militare din anii '50 cu blocuri-tip de 4 etaje (acoperișurile din depărtare), dincolo de strada Ho Și Min (actual bulevard General Vasile Milea). Se observă pereții de cărămidă ai blocurilor în execuție, realizate etapizat, secvențial.

Aspect din timpul celei de-a doua etape de construire a cartierului Drumul Taberei, între 1958-1962. Spațiul locativ se extinde vizavi de cvartalul blocurilor militare din anii '50 cu blocuri-tip de 4 etaje, dincolo de strada Ho Și Min (actual bulevard General Vasile Milea). Se observă o construcție temporară de pe șantier, în stânga.

Complexul Drumul Taberei 34, centrul microraionului cu același nume, proaspăt inaugurat. Spațiile cu arhitectură minimalistă includ, printre altele, celebrul magazin Fortuna, un aprozar dar și o tutungerie pe colț, după cum își amintesc mulți dintre locuitori.

Complexul Drumul Taberei 34, vedere spre Piața Moghioroș (Piața Drumul Taberei). Unul dintre microraioanele principale ale cartierului este populat de blocuri tip T, inaugurate în 1964 și replicate ulterior, cu design modificat. Bulevardul principal, cu scuar verde generos, era, la acea dată, printre cele mai late din București. Spațiile verzi dimprejurul blocurilor sporeau senzația de aerisire.

Complexul Orizont, privit de sus, cu împrejurimile populate de forme geometrice îndrăznețe. Include o librărie și o cofetărie, extrem de populare printre locuitorii zonei, la acea dată o comunitate locală relativ mică, dar în creștere. Drumul Taberei era, practic, un oraș nou-nouț alipit Bucureștiului.

Imagine aeriană, include ansamblul inițial din Drumul Taberei, cvartalul Ho Și Min sau blocurile militare, în stânga și extinderea ulterioară, cu blocuri-tip de 4 etaje (1958-1962), în dreapta. Cvartalul blocurilor militare este construit în unghiul Drumului Taberei și străzii Ho Și Min între 1954-1957, pe platoul Cotrocenilor, vizavi de construcțiile aparținând Pirotehniei Armatei (apărute începând cu anii 1870) și fostul sediu al Ministerului Apărării Naționale (actual Stat Major General al Forțelor Terestre), lângă actuala intersecție Răzoare și pe ceea ce au fost terenurile Aerodromului Militar Cotroceni. Blocurile de joasă înălțime sunt realizate în stil realist-socialist cu elemente ornamentale neoclasicizante și dispuse spațiat pe teren pentru a defini zone verzi generoase. Situarea vizavi de fostul sediu al Ministerului Apărării transformă blocurile în ținte în timpul evenimentelor din decembrie 1989, fațadele păstrează urmele de la gloanțele trase atunci. Există o galerie subterană care pornește dintr-o cameră din spatele unui bloc și merge pe sub parcul Nicolae Găină, înconjurat de celelalte blocuri. În stânga se observă o structură nealiniată la ansamblu, un fost hangar de avioane din perioada aerodromului. După 1944, este transformat în remiză de tancuri. Acoperișul curbat se prăbușește la cutremurul din 4 martie 1977, apoi fostul hangar devine depozit de mobilă. În prezent mai sunt în picioare câteva ziduri, iar interiorul fostei structuri este populat de iarbă și grădini de zarzavaturi ale locatarilor din blocurile înconjurătoare.

Perspectivă spre complexul Favorit, situat spre estul cartierului, cu blocuri tip T în stânga cadrului. Acest microraion gravitează în jurul ansamblului comercial care include magazinul principal și un cinematograf, ajuns printre cele mai celebre din oraș. După ani de degradare, clădirea veche a Cinema Favorit este demolată în 2019, iar în locul ei se construiește un nou centru cultural.

Privind din strada Miron Constantinescu (actuală Sibiu) spre blocurile de pe aleea Bistra, parte a configurației șaizeciste a cartierului. Pe spațiul verde din prim-plan se construiesc ulterior 3 blocuri-prototip tip E, în 1967.

Magazinul principal al complexului Favorit fotografiat seara, cu firma de neon care a fost, decenii la rând, un simbol al zonei. Arhitectura simplă, minimalistă, suprafețele vitrate generoase care lasă lumina să inunde interioarele pe zi și oferă o perspectivă interesantă asupra interioarelor pe timp de seară, este similară cu construcțiile din aceeași perioadă de la Mamaia, de exemplu. Magazinul este renovat în anii 2010 și nu mai păstrează arhitectura originală.

Vedere aeriană care include școala microraionului Orizont (centru-stânga), de pe strada Mihaela Ruxandra Marcu, în spatele complexului comercial al zonei (stânga). În prim-plan, blocurile-tip de 4 etaje din a doua etapă a dezvoltării cartierului Drumul Taberei (1958-1962). Perspectiva se întinde spre strada Miron Constantinescu (actuală Sibiu) și piața Moghioroș (Drumul Taberei), în depărtare. Fazele ulterioare de extindere a cartierului urmau să aducă noi construcții pe multe dintre terenurile libere.

Intersecția de la Favorit, una dintre cele mai celebre din Drumul Taberei. În centru, complexul comercial în forma lui originală. Arhitectura de factură modernist-postbelică cu accente brutaliste se bazează pe funcționalism, simplitate, jocul volumelor și finisaje surprinzătoare. În spatele magazinului principal se observă cinematograful Favorit, unde au văzut filme multe generații care au crescut în cartier. Spațiul urban generos, aerisit definește mult mai bine forma construcțiilor.

Scenă de stradă din alte timpuri: pionieri cu cravata/eșarfa roșie la gât așteaptă în stația ITB (azi STB) Romancierilor, sensul către parcul Moghioroș (Drumul Taberei) și intersecția Răzoare, spre centrul orașului. Stațiile sunt marcate de zone cu piatră cubică, pe bulevardul principal.

Zona Râul Doamnei este dezvoltată în anii '70 și de ea se leagă una dintre cele mai interesante povești ale cartierului. În 1973, guvernul socialist legitim ales al lui Salvador Allende din Chile este răsturnat printr-o lovitură de stat orchestrată de generalul Augusto Pinochet. Mulți muncitori, intelectuali, oameni de știință, simpatizanți ai lui Allende, sunt arestați, închiși, uciși sau exilați. Ajutați de ONU, refugiați din Chile ajung în România în 1974. În București, statul român le oferă adăpost în două blocuri din zona Râul Doamnei a cartierului Drumul Taberei, M18 și M19, vizavi de stația de transport în comun. Unii refugiați se adaptează și se integrează, alții părăsesc România ulterior.

Zona industrială Drumul Taberei, adiacentă străzii Compozitorilor (azi bulevardul 1 Mai), la limita cu cartierul Ghencea și platforma Munplast, imagine aeriană. Munplast ia ființă în 1967 prin fuziunea Fabricii de Nasturi București cu Fabrica Muntenia (producătoare de articole din plastic), este privatizată în 1995 și în prezent produce accesorii și semifabricate din mase plastice pentru industria ușoară. Corpul administrativ al clădirii are o arhitectură remarcabilă, de factură brutalistă, similară cu ce se construia în aceeași perioadă în Europa vestică. Blocul mic de 4 etaje de vizavi de Munplast, aliniat la bulevardul 1 Mai, este realizat la finalul anilor '70. Tot atunci și în prima parte a anilor '80 se amenajează și se populează cu blocuri strada Constantin Titel Petrescu, pe locul unei părți din zona de case din dreapta imaginii.

Parcul Moghioroș (Drumul Taberei), cu amenajarea sa inițială, vedere peste lacul artificial către blocurile de pe bulevardul principal al cartierului.

Vedere în lungul Drumului Taberei, de la intersecția cu strada Miron Constantinescu (actuală Sibiu) către un segment situat între microraioanele Favorit și Drumul Taberei 34. În plan median, blocuri tip Z, din anii '60, iar în plan îndepărtat, stânga, blocurile de vizavi de piața Moghioroș (Drumul Taberei), construite în 1978.

Strada Miron Constantinescu (actuală Sibiu) privită dinspre complexul Favorit, intersectând Drumul Taberei și mergând spre strada Romancierilor (actual bulevard 1 Mai). Blocurile de pe strada Sibiu, tip Z, datează de la finalul anilor '60 sau chiar din anii '70, iar cele de pe fundal, din anii '80, etapa finală de completare a construcțiilor din cartier în timpul regimului comunist. După primul bloc din stanga, se vede un turn din cărămidă roșie, construcție industrială din primele decenii ale secolului 20, printre cele mai vechi din zonă. Servește inițial drept turn de apă pentru cazarma militară 575 București, dar în 1966 trece din patrimoniul imobiliar al Ministerului Apărării în administrarea Primăriei Bucureşti, fiind deja aprobată sistematizarea zonei. Apar blocurile de pe strada Sibiu, dar vechiul turn nu este demolat, din contră, devine un magazin alimentar inedit unde în anii '80, de exemplu, se găseau lapte, iaurt și Sana (mai rar). În fața intrării este amenajată chiar o mică terasă. Intersecția arhitecturii industriale antebelice cu arhitectura modernistă postbelică aduce aminte de cartierul Kreuzberg din Berlin.

Ștrandul Moghioroș (Drumul Taberei), situat în parcul cartierului, poreclit uneori "trei ligheane" (diferit de cel din cartierul Balta Albă, cu aceeași poreclă) de către locuitorii zonei, cu blocurile de pe strada Topolovăț pe fundal.

Capătul de linii de troleibuz ITB (azi STB) de la Valea Argeșului. Extinderea rețelei de troleibuz până aici se face în 1985, iar în 1988 se înființează liniile 168 si 268, pentru a crește nivelul de conectare al cartierului Drumul Taberei cu restul orașului.

Piața Moghioroș (Drumul Taberei) în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Pe strada Brașov trec TAB-uri. Cartierul Drumul Taberei a avut prezență militară sporită în acele zile din cauza importanței strategice a sediului Ministerului Apărării, situat în zonă. În stânga, blocurile de vizavi de piață, construite în 1978, în centru dreapta Oficiul Poștal nr. 66 Drumul Taberei, construcție-unicat în București, în stil brutalist, una dintre clădirile remarcabile ale cartierului, anii '60-'70.

Soldat înarmat, staționat în intersecția de la Favorit, în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Cartierul Drumul Taberei a avut prezență militară sporită în acele zile din cauza importanței strategice a sediului Ministerului Apărării, situat în zonă. Pe fundal, unul dintre blocurile tip T din anii '60.

TAB parcat pe strada Miron Constantinescu (actuală Sibiu), în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Cartierul Drumul Taberei a avut prezență militară sporită în acele zile din cauza importanței strategice a sediului Ministerului Apărării, situat în zonă.

Un pavilion dispărut al Grădinii Botanice din București, situat pe o înălțime de unde domină întregul perimetru al grădinii. Clădirea în stil neoromânesc, situată vizavi de Palatul Cotroceni, este distrusă în timpul bombardamentelor aliate din aprilie 1944, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care ținteau actuala Universitate de Apărare, pe atunci Misiunea Militară pentru Armata de Uscat a Germaniei Naziste. Pe locul micului palat din Grădina Botanică apare apoi o construcție utilitară, cu subsol și parter, terenul făcând parte dintr-o zonă protejată. În 2013-2014, pe acest loc se construiește noul Centru Integrat pentru Situații de Urgenţă al Municipiului București, care înglobează subsolul construcției anterioare, postbelice. Clădirea inițială rămâne doar în fotografiile vechi.

Serele vechi ale Grădinii Botanice din București sunt ridicate între 1889-1891, sub îndrumarea arhitectului de origine belgiană Louis Fuchs. Arhitectura seamănă cu a celor din Liège (Belgia), o îmbinare elegantă a metalului cu sticla. Sunt utilizate ca sere de expoziție până în 1976, când se deschide pentru public noul complex de sere, destinat expunerii colecţiilor de plante exotice. Serele Vechi suferă din cauza lipsei complete de combustibil necesar pentru încălzire în timpul Primului Război Mondial (1916-1918), combustibilul fiind rechiziționat de forțele de ocupație ale Puterilor Centrale. În cel de-al Doilea Război Mondial, pe 4 aprilie 1944, sunt afectate de bombadramentele din apropiere, care ținteau actuala Universitate de Apărare, pe atunci Misiunea Militară pentru Armata de Uscat a Germaniei Naziste. Toate geamurile serelor se sparg, sunt distruse și conductele de apă, ceea ce face imposibilă udarea plantelor. Serele vechi ale Grădinii Botanice sunt supraviețuitoare ale unor evenimente istorice esențiale.

Execuția lucrărilor pentru tronsonul Râul Doamnei - Eroilor 2 al Magistralalei 5 a metroului bucureștean, zona Favorit. Demarate în 2012, ele au fost oprite în 2013 din lipsă de fonduri, fiind reluate ulterior. Tronsonul este dat în exploatare în septembrie 2020. Traficul rutier și pietonal au fost perturbate pe durata de câțiva ani a lucrărilor, dar acum, cartierul Drumul Taberei este conectat cu adevărat la restul capitalei, o conexiune care i-a fost negată în perioada comunistă. Legendele urbane spun că Elena Ceaușescu n-ar fi fost de acord cu o linie de metrou în Drumul Taberei pentru că locuitorilor deja li s-ar fi dat "tot" și îi considera un fel de "burghezie".

Așa arăta parcul Moghioroș în 1985. Se poate observa ștrandul care era plin de tineri, copii, de varstnici care se bucurau de vremea frumoasă de vară.

Drumul Taberei, cartier modern, dezvoltat pe o întinsă zonă de la marginea de sud-vest a orașului.

Poză cu lacul din parcul Moghioroș, an necunoscut

Drumul Taberei - un câmp gol cu ani în urmă era deja în anii 80 un cartier cu sute de mii de locuitori, într-o continuă dezvoltare urbanistică și edilitară. Vedere la lacul din parcul Moghioroș

Cartierul Drumul Taberei în construcție. Sursa: Etimpu.com

Alimentară în Râul Doamnei. Două culturi, atât de diferite, se imbinau în dreptul unei stații de ITB, a unei măcelării (singura, de altfel, pe o rază de doi kilometri) și al unui ghișeu. Un bloc ridicat deasupra alimentarei adăpostea în jur de 64 de familii alungate din Chile la capătul unei schimbări de regim. Sursa: Merg.in

Drumul Taberei - Clădirea Oficiului Poștei Telegraf Telefon Radio Sursa: Etimpu.com

Drumul Taberei - Bloc în construcție. Sursa: Etimpu.com

Librărie din Drumul Taberei - Primele construcții de apartamente din anii puterii populare au fost, mai degrabă „plombe” ce umpleau goluri rămase din urma Războiului; le-au urmat fronturile întregi de blocuri de pe marile magistrale. Odată cu începerea construirii marilor ansambluri de blocuri de locuit din anii ’60, a fost aleasă soluția complexurilor comerciale „plantate” la o distanță rezonabilă între ele care să servească cît de cît mulțumitor nevoile locuitorilor. Sursa: Simplybucharest.ro

Ansamblul de locuințe - Drumul Taberei Sursa: Simplybucharest.ro

Așa arăta zona Favorit în anii 60 Sursa: Simplybucharest.ro

Așa arăta Ansamblul Drumul Taberei în anul 1964 Sursa: Simplybucharest.ro

Vedere spre cinematograful Favorit în perioada anilor ’60. Se poate vedea cum blocurile erau răsfirate și erau înconjurate de spații verzi generoase, multe dintre ele ocupate astăzi de parcări și alte construcții. Sursa: http://www.simplybucharest.ro/?p=63735

Ansambluri de locuințe și complexe comerciale în Drumul Taberei. Sursa: http://www.simplybucharest.ro/?p=63735

Drumul Taberei - Str Compozitorilor (Bd 1 Mai) - Fabrica de nasturi - probabil începutul anilor '70 Sursa: Colectia Mihai Oroveanu

Iarna anului 1974 în Drumul Taberei. Poza este făcută pe B-dul Gen. Vasile Milea Sursa:https://www.facebook.com/photo/?fbid=446516095769127&set=a.172574663163273

Drumul Taberei 38 - bl. OD4 – 1984. Grădina de legume. Poza este făcută de Dan Dinescu. Sursa: https://www.facebook.com/photo/?fbid=490944794659590&set=a.172574663163273

În centrul imaginii se află complexul comercial Dr. Taberei 34 în perioada aniilor '60 când mașinile și blocurile erau puține. Sursa: https://www.facebook.com/photo/?fbid=579433442477391&set=a.172574663163273

În poză se pot observa în centru blocurile T5 și T6. Zona Pieței moghioroș de astăzi. Piața nu era încă construită iar pe acel camp adeseori găseai copii jucându-se. Sursa: https://www.facebook.com/photo/?fbid=761762360911164&set=a.172574663163273

Poză realizată în timpul Revoluției din anul 1989 când Nicolae Ceaușescu a fost dat jos de la putere.

Poză din parcul Moghioroș, primăvara, înainte de renovare cu priveliște spre pod. Sursa: https://www.facebook.com/ImaginiBucuresti/posts/2530945730462887

O scenă cu elevi de la școala generală 191 din Drumul Taberei...cu celebra scenă de beton zisa "a lui Maghila"- acum școala a fost transformată în Liceu teologic (Ivireanu)- fotografia a fost făcută după 1977, dată la care a fost turnata scena. Sursa: https://www.facebook.com/ImaginiBucuresti/photos/a.1578916568999146/23

După lovitura de stat condusă de Augusto Pinochet în 1973, România a acceptat să primească câteva mii de refugiaţi din Chile. Comunitatea chiliană s-a integrat rapid, s-a simţit ca acasă. Românii şi chilienii au muncit şi au petrecut împreună şi chiar au format familii mixte. După 1990, unii dintre refugiaţi au plecat, dar alţii încă trăiesc româneşte, în Drumul Taberei sau alte locuri.

Poză realizată în timpul revoluției din anul 1989 când Nicolae Ceaușescu a fost dat jos de la putere. Sursă: http://www.neaparat.ro/2011/revolutia-89-din-drumul-taberei/

Orizont - blocurile staliniste. Construirea cvartalului pe care îl prezentăm a început în anul 1954. Acest cvartal va cuprinde în final cca. 1.500 de apartamente şi se va dezvolta în mai multe etape, până în anul 1962. Prin construirea periferică a blocurilor de locuinţe s-au creat în interiorul cvartalului curţi largi care permit amenajarea de spaţii verzi dotate cu jocuri de apă (fântâni arteziene şi oglinzi de apă), școlarii şi locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, locuri de odihnă şi recreaţie, chioşcuri, partere de flori etc.

Se împlinesc 4 decenii de când a fost inaugurat stadionul Ghencea. Ghencea a fost inaugurată în 1974, într-un meci pe care Steaua l-a terminat la egalitate, 2-2, cu OFK Belgrad. Capacitatea oficială a stadionului a fost de 30.000 de locuri, fiind însă redusă la 28,365 în 1991, când pe arena au fost puse scaune. Instalatia de nocturna a fost și ea inaugurată tot în 1991, într-un meci castigat de Steaua cu FCM Bacău, cu scorul de 4-1, pentru ca 5 ani mai târziu arena să intre în renovare. Tabela a fost pusă în funcțiune în 2007, la un meci dintre Steaua și Dinamo, fiind una dintre cele mai performante tabele din țara, putand afișa rezultatul, marcatorii, reluari dar și imagini de pe stadion, actuala tabela înlocuind-o pe cea veche, care se schimba manual.

În această poză vedem entuziasmul jucătorilor și suporterilor la inaugurarea Stadionului Steaua. Sursă: dcnews.ro

Acum 43 de ani, suporterii calcau pentru prima oară treptele stadionului Ghencea. Ghencea a oferit trăiri, emoții, amintiri unice pentru milioane de suporteri. Cu bune și rele, Ghencea a marcat istoria fotbalului românesc. Sursă: Eusunt12.ro

”Copacii tineri nu pot crește la umbra celor mari – constată cu dreptate, alegoric vorbind, sculptorul Constantin Brâncuși. Ce se întâmplă însă cu un cartier mai mic apărut la umbra altuia mai mare?”, se întrebau în1983, aproape poetic, referindu-se la cartierul Ghencea autorii unei broșuri de promovare a ansamblurilor de locuințe construite de autoritățile comuniste. Aici, în locul unor căsuțe mai mult decât modeste, au fost construite peste 3.300 de apartamente, iar ca dotări – 450 de metri pătrați de spații comerciale, o școală cu 16 săli de clasă, o sală polivalentă. Planul din 1983 prevedea ca acestora să li se adauge alte aproape 3.200 de apartamente, 5.400 de metri pătrați de spații comerciale, două școli generale, două grădinițe, o sală polivalentă și alte dotări social-culturale, care ar fi urmat să transforme cartierul într-un ”orășel cu 20.000 de locuitori. Cartierul este cunoscut astăzi mai ales datorită ”campionilor din Ghencea” – echipa de fotbal Steaua București, al cărei stadion a fost inaugurat în 1974. Sursă: cpi.imobiliare.ro

Bloc din Drumul Taberei după ce a fost ocupat de primii locatari. Sursă: etimpu.com

Începuturile dezvoltării Cartierului Drumul Taberei. Sursă: etimpu.com

O vedere din trecut cu minunatul Parc Moghioroș. Sursă: etimpu.com

Uzina “Tricodava’’ din București. Sursa: „Fototeca online a comunismului românesc” cota 212/1970

Uzina “Tricodava’’ din București. Sursa: „Fototeca online a comunismului românesc” cota 212/1970

O zi de muncă la fabrica de textile Tricodava

Vă mai amintiți de florăreasa Gherghina? Era singura romă vetășancă care a vândut flori. A crescut singură doi nepoți. Avea tarabă în Drumul Taberei.

Nicolae Ceaușescu în vizită la Tricodava. Sursa: Photo Historia

Fotografie luată pe 26 decembrie 1989 în strada din fața Unității militare de la Orizont, Drumul Taberei. Sursa: Photo Historia

Cartierul Drumul Taberei în anii ‘60. Sursa: Uniunea Arhitecților din România

Blocuri din Drumul Taberei în construcție. Aceste blocuri au 10-12 etaje și au supraviețuit în urma cutremurului din 1977. Sursa: roconsulboston

În anii 1950, un număr mare de case și apartamente private au fost expropriate. În multe cazuri, proprietarii anteriori au fost forțați să intre într-una sau două camere de case mai mari sau mai multe familii s-au mutat în toate, împărțind o bucătărie și două toalete. Astfel de condiții și eforturi de presiune ridicate pentru urbanizarea populației au dus la cererea de locuințe. Prin urmare, proiecte rapide ca Drumul Taberei s-au născut. Sursa: roconsulboston

Construcția primelor blocuri din cartier. Sursa: roconsulboston

Construcția primelor blocuri din Drumul Taberei prin tehnica turnăriii.Această tehnică modulară a matriței a fost aparent dezvoltată în România. Acesta implică turnarea betonului în jurul unei matrițe care poate fi încălzită pe vreme rece aspră pentru a permite lucrul pe tot parcursul anului. Comparativ cu alte metode, detalierea marginilor și suprafețelor din beton pare a fi de o calitate superioară. Sursa: roconsulboston

Clădire nouă din 1968. Calitatea finisajelor nu era mereu cea mai bună, chiar și clădirile noi degrandându-se vizibil după doar câteva luni de la finalizare

Macheta fabricii Tricodava, proiectată de INSTITUTUL DE PROIECTĂRI TEHNOLOGICE PENTRU INDUSTRIA UȘOARĂ. În anii 70 s-a creat zona industrială Ghencea—Bucureşti, care cuprinde Fabrica de stofă de mobilă, Fabrica de tricotaje „Tricodava", Ţesătoria de mătase „Panduri" şi Fabrica de nasturi şi mase plastice.

Autobusul navetiștilor de la Tricodava.

Muncitoare la Tricodava, 1975

Perspectivă exterioară: Schița unui centru multifuncțional care urma să apară pe terenul de vis-a-vis de Parcul Drumul Taberei, unde a fost mulți ani instalat patinoarul în sezonul rece. ”Acest centru multifuncţional, integrat, împreună cu celelalte dotări — sediu politico-administrativ, centru cultural, şcoală populară de artă sau urmează să asigure locuitorilor întreaga paletă de funcţiuni necesare desfăşurării unei vieţi urbane cu grad ridicat de civilizaţie.” A fost proiectat de arhitecta LELIA RUXANDRA POPESCU.

Perspectivă interioară: Schița unui centru multifuncțional care urma să apară pe terenul de vis-a-vis de Parcul Drumul Taberei, unde a fost mulți ani instalat patinoarul în sezonul rece. ”Acest centru multifuncţional, integrat, împreună cu celelalte dotări — sediu politico-administrativ, centru cultural, şcoală populară de artă sau urmează să asigure locuitorilor întreaga paletă de funcţiuni necesare desfăşurării unei vieţi urbane cu grad ridicat de civilizaţie.” A fost proiectat de arhitecta LELIA RUXANDRA POPESCU.

Scȃnteia, octombrie 1947

Steagul Roşu, noiembrie 1956

Scînteia, mai 1958

Scînteia, august 1984

In microraionul 1 din cartierul Drumul Taberei s-a realizat complexul comercial nr. 2, amplasat pe artera principală, la intersecţia cu str. Băiceni. Complexul este compus din spaţii comerciale şi de deservire, în suprafaţă de aproximativ 5 500 m1 2 3 4 5 6 şi un garaj auto pentru 90 turisme. Funcţiunile specifice comerţului alimentar şi nealimentar, ale unităţilor UCECOM de deservire, ca şi cele ale unităţilor de plăţi comune şi C.E.C., au fost combinate prin intermediul unor circulaţii comune, acoperite sau descoperite, încadrate de accese carosabile pe cele trei laturi. O curte de serviciu, cu acces carosabil, închisă cu o poartă metalică, izolează aprovizionarea cotidiană. Revista Arhitectura, 1966

Complex Comercial Orizont. Autori: arhitecţii Dinu Hariton, Jandla Trişcu, Constantin Rulea, Irina Vereş, Gheorghe Nadrag, Zaven Djanichian (Institutul Proiect Bucureşti)

Tutungerie modernă în cartier. Flacăra, iulie-septembrie 1966

”Sîntem în vestul Capitalei , pe platoul Cotrocenilor. Aici s-a născut, recent şi într-un ritm allegro-vivace, unul din cele mai tinere cartiere ale Bucureştiului: Drumul Taberei. Aţi fost? L-aţi văzut? De nu, merită osteneala unei vizite. Veţi avea astfel prilejul de a face cunoştinţă cu un colţ interesant al Bucureştiului de azi — un colţ la ridicarea căruia arhitecţii şi constructorii săi ţin cont, aşa cum de altfel se întîmplă azi şi în alte cartiere ale Capitalei, de cerinţele urbanistice moderne. Aşadar, poftiţi. Gazdele vă aşteaptă! Pentru a ajunge în Drumul Taberei, puteţi folosi una din cele trei linii de troleibuz şi o a patra de autobuz. Din minut în minut — ca nicăieri în altă parte a Bucureştiului — aveţi la dispoziţie un mijloc de transport în comun. ” Flacăra, iulie-septembrie 1966

Revista Arhitectura, 1967

Alimentara Raionul 16 Februarie vă pune la dispoziţie, prin magazinele sale cu autoservire din cartierul Drumul Taberei, un bogat sortiment de produse de băcănie, cafea, dulciuri, mezeluri, brînzeturi, lactate, carne şi panificaţie.

Blocurile sînt rezultate din asamblarea a două sau trei tronsoane ale unei secţiuni refolosibile şi are parter şi patru etaje. Revista Arhitectura 1961

Constructori brașoveni lângă blocul 824 de pe șantierul din Drumul Taberei. În fața blocului, inginerul șef Iuliu Daniil cu echipa de constructori a lui István Benedek.

Pe Drumul Sării — denumire de pe vremea cînd pe aici intrau în Bucureşti lungi convoaie de care încărcate cu sare, ce-şi continuau apoi drumulspre porturile dunărene — întîlneşti astăzi un alt soi de caravane : autocamioane, într-un du-te vino nesfîrşit, transportînd tot felul de materiale de construcţie. La interval de cîteva luni urmează alte caravane : autocamioanele cu mobila noilor locatari. In imediata vecinătate a Drumului Sării, pe locul numit Drumul Taberei, se înalţă unul dintre cele mai mari şi mai moderne cartiere de locuinţe din Capitală. Scînteia, ianuarie 1965

Revista Arhitectura, 1972

Revista Arhitectura, 1972

Revista Arhitectura, 1972

”Exemple edificatoare de repartizare echilibrată a locurilor de muncă faţă de zonele de locuit oferă, printre altele, ansamblurile Drumul Tabereişi Titan proiectate pe teritorii legate de zonele de muncă cu caracter industrial Militari şi 23 August. Ansamblul Drumul Tabereiînconjură, de asemenea, o nouă zonă industrială cu caracter de industrie uşoară, situată pe bulevardul Ghencea, înglobînd-o, în totalitate, în funcţiunea normală a ansamblului şi încadrînd-o în caracterul şi peisajul zonei respective. ” Revista Arhitectura 1976

Iarna pe șantier, 1965

Iarna pe șantier, 1965

VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII SIERRA LEONE (1974) ”Vizita în cartierul de locuinţe Drumul Taberei, la întreprinderea „Tricodava“ şi „Semănătoarea“, la Institutul politehnic a prilejuit înaltului oaspete din Sierra Leone un nou contact nemijlocit cu realităţile României socialiste, cu progresul înregistrat de ţara noastră in toate domeniile vieţii economice, sociale şi culturale — rod al politicii consecvente a partidului şi statului român de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. De la Palatul Republicii, coloana oficială de mașini se îndreaptă spre cartierul Drumul Taberei — ansamblu arhitectonic al Capitalei construit în apropierea unei importante platforme industriale. De-a lungul traseului, pe marile artere ale Bucureştiului, mii de cetăţeni aplaudă pe preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Siaka Stevens, ovaţionează pentru prietenia între poporul român şi poporul leonez, îşi exprimă satisfacţia şi acordul deplin pentru dialogul fructuos dintre cei doi şefi de stat, menit a da un nou impuls raporturilor de colaborare şi cooperare dintre România şi Sierra Leone, In folosul ambelor popoare, al cauzei Înţelegerii şi păcii in lume. In centrul cartierului Drumul Tabereise face un prim popas. Aici, in faţa unei machete a întregului ansamblu, arhitectul-şef al municipiului, Mircea Dima, prezintă principalele etape de dezvoltare a acestei zone urbanistice unde locuiesc în prezent aproape 200 000 de cetăţeni. ”Scînteia, iulie 1974

”Industrializareain perimetrul unui noucartier bucu Constructorii cartierului bucureştean „Drumul Taberei“ încă nu lăsaseră mistria din mină. Mirosea peste tot a var proaspăt şi cherestea. Se inaugurau ultimele magazine comerciale, iar grădinarii nivelau fîşiile de pămînt de pe marginea autostrăzilor, destinate zonelor de verdeaţă. Nu se coborîseră schelele şi în marginea marelui cartier cu zeci de mii de locuinţe se înălţau vertiginos halele cîtorva fabrici care aveau să polarizeze curînd întreaga viaţă industrială din acest sector al Capitalei. Aşa a apărut, în anii actualului cincinal, zona industrială din marginea cartierului „Drumul Taberei“, în partea de sud-vest a Capitalei. Exista acolo un embrion industrial, și acesta de o dată recentă — Țesătoria de relon, cea mai modernă țesătorie de acest fel din țară. Construirea în acelaşi perimetru a unor fabrici aparţinînd aceleiaşi ramuri industriale — industria uşoară — corespundea cel mai bine planurilor de perspectivă ale urbaniştilor. Pe platforma industrială din sud-vestul Capitalei lucrează de pe acum citeva mii de salariaţi. Vederea panoramică a zonei industriale este deosebit de sugestivă. Imaginaţi-vă un complex industrial care se întinde pe o suprafaţă egală cu aceea ocupată de marile uzine „23 August“ din Capitală, cu teritoriul Uzinei de utilaj petrolifer „1 Mai“ din Ploieşti sau cu cel al Combinatului chimic din Tg. Mureş — şi veţi avea proporţiile cu adevărat impresionante ale complexului Industrial din „Drumul Taberei“, ridicat de oamenii şantierelor în numai trei ani. Prima, în ordinea mărimii, este „Tricolana“, fabrică de tricotaje din fire tip lină şi fire sintetice texturate. Nu-i terminată pe de-a-ntregul, dar principala construcţie — hala de producţie — funcţionează din toamna trecută. Constructorii lucrează intens la terminarea secţiei de vopsitorie, a grupului social şi a pavilionului administrativ. „Tricolana“ este cea mai mare fabrică de acest fel din țară. ” Scînteia, septembrie 1968

În Drumul Taberei, din uşa blocului până la ştrand nu e decât un pas.

Blocurile din buclă, imediat după finalizare

Blocuri imediat după finalizare

Orașul fără mașini

România Pitorească, 1984

o consultare tehnică pe şantier : sudorii Ion Almaş şi Constantin Tufan, fierarul betonist Octavian Tudor şi montorii Constantin Dumitru şi Radu Lemnaru, de pe şantierul 2 — Drumul Taberei, ascultînd sfaturile șefului de brigadă Hans Edling. Munca, ianuarie 1972

Șantierul Drumul Taberei

Parcul Drumul Taberei

Rervista Arhitectura

Un nou drum în cartier. Flacăra, aprilie-iunie 1964

”În Drumul Taberei se înregistrează cea mai mare densitate de locuitori din ţară. ” Flacăra, ianuarie-martie 1975

„Realizam un bloc de 10 etaje in 10-12 luni, am redus termenul la 7 luni. Şi iată cum...“ — relatează constructorii braşoveni. Peste 10 la sută din apartamentele ridicate de judeţe in Bucureşti le construieşte Braşovul. Ca atare, un lucru se cere clarificat din capul locului: ce anume este valoros in munca constructorilor de locuinţe din acest judeţ ? Această Întrebare s-a născut văzîndu-l la lucrupe şantierul celor trei blocuri cu cite 10 etaje pe care le înalţă incartierul Drumul Taberei. Cunoşteamfaptul că — dintre cele 19 judeţe prezente pe şantierele Capitalei , braşovenii sunt aceia care şi-au a-i sumat cele mai mari sarcini şi anume, să construiască 528 de apartamente din cele 5 000 stabilite judeţelor. Or, in pofida acestui amplu si dificil efort la care s-au angajat, la fiecare din cele trei noi blocuri stadiile fizice atinse se află in avans cu cel puţin două niveluri faţă de prevederile din graficele de execuţie. Iar ritmul de muncă imprimat in fiecare zi pe şantier indică limpede că avansul de pînă acum va fi, în continuare, mărit. Scînteia, octombrie 1977

Arhitectura, 1977

Zona cartierului «Drumul Taberei» din Bucureşti, organizarea stradală perfectă diminuează, pînă la excludere, posibilitatea accidentului.

BRIGADA LUI GHEORGHE ŞERPĂU, DE PE ŞANTIERUL DE LOCUINŢE DIN MICRORAIONUL 6 , DRUMUL TABEREI, ȘI-A PROPUS SA REALIZEZE 2,5 APARTAMENTE CU O MACARA PE ZI. RECORDUL A DURAT DOAR DOUĂ ZILE Ei au ajuns să monteze 2,8 apartamente în același timp. Scînteia Tineretului, iunie 1972

”Ne aflăm pe terasa unuia din blocurile înalte din microraionul 1 al ansamblului Drumul Taberei. Deşi jos arşiţa bîntuie cumplit, aci vîntul adie. Jur împrejur privirea alunecă în voie. Şi poate în nici o parte a Capitalei tinereţea oraşului nu te izbeşte mai puternic. ” Flacăra, iulie-septembrie 1963

La această masă de lucru, pe aceste planșete se naște un proiect.....

”Ideile arhitectului au căpătat straie de beton, piatră și oțel. Aici proiectul a devenit ansamblul Drumul Taberei.” Flacăra, iulie-septembrie 1963

Clopotul, 1978

Regina Iuliana a Olandei şi prinţul Bernhard au vizitat Drumul Taberei în mai 1975

Aceasta-i «Calea Victoriei» din Drumul Taberei. Flacăra, iulie-septembrie 1966

Gospodarii cartierului. Flacăra, iulie-septembrie 1966

Un colț din paradisul copiilor. Flacăra, iulie-septembrie 1966

Magazinul din b-dul Emil Bodnaraş nr. 84,(actualul Bulevard Timișoara) care desface jucării, papetărie şi produse chimice de uz casnic, este organizat pe o suprafaţă utilă de 2 000 mp şi se adresează în special populaţiei din cartierele Militari, Drumul Taberei.

Cofetăria din complexul comercial din Drumul Taberei

Amplasată în microraionul 2 al ansamblului de locuinţe, clădirea se desfăşoară pe parter şi 10 etaje. La parter se află spaţiile comune — holul de intrare, cameră pentru biciclete şi cameră pentru portar. Cele 120 garsoniere sînt distribuite pe 9 etaje; etajul 10 cuprinde scara şi camera troliilor, blocul fiind deservit de două ascensoare. Garsonierele se compun din o cameră de 18,30 m2 locuibili, o baie de dimensiuni normale, o chicinetă luminată şi ventilată direct şi un vestibul cu dulap înzidit. La chicinete s-au prevăzut chiuvete cu apă caldă şi rece, loc pentru frigider de tip redus, gaze pentru reşou. Dulapul înzidit din vestibul este compartimentat şi pentru debara. Fiecare garsonieră are o logie, iar pe fiecare etaj a mai fost prevăzut și un balcon de serviciu, în directă legătură cu camera de evacuat gunoiul prin tub. In afară de acestea, fiecare etaj a fost dotat cu o cameră de serviciu, iar alternat — pe niveluri — cîte o spălătorie cu uscătorie la 24 garsoniere. Pentru finisajele exterioare au fost folosite la faţa de placaje de cărămidă Bratca şi Jimbolia, zugrăveli cu vinacet, tencuieli cu marmoroc, placaje de ceramică de tip «Jop » şi socluri în similipiatră buceardată; pentru finisajele interioare au fost prevăzute la culoare pardoseli din PVC pe suport textil, la camere parchet sau PVC pe suport textil, iar la partea de recepţie marmură sau plăci din spărtură de marmură. Construcţia blocului a fost realizată în sistem « fagure », turnat în cofraje glisante.

electrotehnic. Situată în zona industrială a cartierului Drumul Taberei, întreprinderea «Electrotehnica»—unitate a Centralei industriale de echipament de telecomunicaţii şi automatizării din cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnice — şi-a sărbătorit în acest an jubileul a 60 de ani de existenţă. De fapt, acum şase decenii (1915) nu era decât un atelier de reparaţii ale unor instalaţii electrotehnice. Abia după naţionalizare întreprinderea începe să-şi contureze actualul profil,

La cumpărături în Piața Drumul Taberei

Magazinul din bd. Emil Bodnăraș nr. 84 (actual Bulevardul Timișoara) cu un profilde jucării, papetarie și produse chimice de uz casnic esteorganizat pe o suprafață utilă de 2 000 m.p. și se adresează în special populației din cartierele Militari, DrumulTaberei

Magazinul din bd. Emil Bodnăraș nr. 84 (actual Bulevardul Timișoara) cu un profilde jucării, papetarie și produse chimice de uz casnic esteorganizat pe o suprafață utilă de 2 000 m.p. și se adresează în special populației din cartierele Militari, DrumulTaberei

BLOC-TIP CU 120 GARSONIERE ÎN CARTIERUL DRUMUL TABEREIDIN BUCUREŞTI

Blocurile din buclă

Blocuri noi-nouțe

Prima iarnă în blocurile de pe Drumul Sării

Bloc în construcție

”— Tovarăşe director Ion Filimon, de cîteva luni, este drept nu prea multe. Bucureştiul cunoaşte o nouă formă de transport iniţiată de I.T.B. : „Maxi-taxi“ul. Cu toate acestea, populaţia ştie prea puţine despre microbuzele introduse de dv. în circulaţie. De ce ? — Pentru că nimeni, şi nici noi, este foarte adevărat, nu ne-am gîndit la publicitate. — Deşi era necesară... — Poate ne veţi ajuta în acest sens... — Acesta este şi motivul aflării mele în biroul dv. Puteţi începe, deci. — In cursul ultimului trimestru al anului trecut, s-a experimentat, pe o singură linie, de la Complexul „Favorit“, din cartierul Drumul Taberei, sistemul dezvoltat cu începere din luna iulie a anului curent. Concluziile au fost cit se poate de încurajatoare și iată, acum putem arăta că un număr de cca.2 200 de cetățeni sînt transportaţi, în medie pe zi, de aceste microbuze, ceea ce înseamnă un echivalent de 15 curse de autobuze, considerate a circula la capacitatea lor maximă. ”Flacăra, iulie-septembrie 1978

Premiile Uniunii arhitecților 1968: COMPLEX CULTURAL-СОMERCIAL Nr. 4 DRUMUL TABEREI-BUCUREŞTI Autori : arhitecţii Gheorghe Colea, Silvia Stratu Coautori: arhitecţii Florentina Craja, Irina Vereş, Zaven Djanichian

Arhitectura, 1969

Arhitectura, 1969

Șantierul Drumul Taberei

”În timpul planului cincinal anterior, în capitală au fost livrate 100.000 de locuințe finanțate din fonduri publice. Pentru ca mamele care lucrează să fie liniștite, sute de copii sunt îngrijiți la centrul de zi din noul cartier Drumul Taberei.” Dolgozó Nő, 1973 (29. évfolyam, 1-12. szám)

Supermagazinul Favorit

Clădirea a fost demolată de curând.

PE DERDELUŞURILEDIN DRUMUL TABEREIIn noul şi frumosul cartier DrumulTabarei din Capitală, printre zecilede blocuri se pot vedea şi mormaneimense de pămint pe care constructorii le-au lăsat provizoriu spre bucuria...copiilor. Acum, pe timp de iarnă, eleau devenit adevărate pirtii pe care micii sportivi se dau cu săniuţele de dimineaţa şi piuă seara. Sportul Popular, februarie 1965

A venit laptele!

În cartierul Drumul Taberei din Capitală funcţionează o unitate «Nufărul», unică în felul ei în ţară, în ce constă unicitatea? În amenajarea secţiei de spălătorie automată cu autoservire. Clientul îşi introduce singur rufele în maşina de spălat care funcţionează după o comandă cu program înregistrată pe cartelă, într-un sfert,o jumătate de ceas, citind o carte, ascultînd radio sau... purtind o discuţie cu «vecina», gospodina primeşte lenjeria de pat gata spălată şi uscată.

Munca, decembrie 1967

Corpul A, magazinul general de produse industriale, are o suprafaţă desfăşurată de 2 100 m 2, dispusă în două volume. Un volum principal s+p + 1 etaj avînd ca bază un pătrat şi o structură realizată pe 16 stîlpi de beton armat monolit cu planşee din dale casetate şi grinzi principale pe direcţiile stîlpilor. în acest corp sînt amplasate două săli de vînzare, una la etaj în suprafaţă de 900 m2 şi alta la parter în suprafaţă de 700 m2, legate direct printr-o scară principală. în aceste săli sînt amplasate raioanele de încălţăminte, ţesături, tricotaje, marochinărie, mercerie, parfumerie, sticlărie, electrocasnice, radio şi televizoare etc. Subsolul, în suprafaţă de 500 m2, este rezervat pentru depozitul general, vestiare pentru personal, centrala de ventilaţie şi punctul termic. Corpul secundar avînd s+p+2 etaje este realizat pe o structură independentă şi în el sînt amplasate scara de serviciu, două ascensoare pentru mărfuri, grupuri sanitare, tablourile electrice şi canalele de ventilaţie. Compartimentarea sălilor este făcută prin mobilier, astfel încît este posibilă orice schimbare şi redistribuire a spaţiilor după cerinţele comerţului. Magazinul dispune de o instalaţie de ventilaţie, care este folosită şi pentru încălzire pe timp friguros. Introducerea aerului în săli se face pe perimetrele sălilor. Corpul B, în suprafaţă desfăşurată de 800 m 2, conţine unităţi UCECOM pentru servirea populaţiei (frizerie-coafură, cosmetică), un complex format din blănărie, tricotaje, marochinărie şi lenjerie, avînd o sală comună şi un grup sanitar comun, precum şi ateliere şi depozite separate. Corpul C, în suprafaţă de 830 m2, cuprinde un studio foto cu anexele respective, magazin pentru desfacerea produselor de panificaţie, un cafe-bar cu toate anexele respective etc. Cafe-barul are o capacitate de 100 de locuri în sală şi 150 de locuri pe terasa acoperită. Consumatorii cafe-barului au vedere către patio, cinema şi artera Drumul Taberei. Corpul D, avînd o suprafaţă desfăşurată de 210 m2 dispusă pe s + p, este ocupat de o florărie compusă dintr-o sală de expunere-prezentare tratată ca o seră, cameră de lucru, depozitul de flori şi camera pentru sortare. Construcţia cinematografului şi corpurile C şi C sînt legate prin copertine şi portice care protejează vitrinele, foaierul, terasa cafebarului şi circulaţia pietonilor. Revista Arhitectura, 1969

ÎN FIECARE ORAȘ ȘI SAT DIN ȚARĂ, MUNCITORII CITESC ȘI STUDIAZĂ CU MARE ENTUZIASM PROIECTUL DE DIRECTIVE AL CELUI DE-AL PATRULEA CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST. CONSTRUCTORII DE LOCUINȚE DIN DRUMUL TABEREI DIN CAPITALĂ ASCULTĂ ȘI EI CU INTERES PREZENTAREA PROIECTULUI DE DIRECTIVE.

Aspect din cel mai nou complex comercial construit înmarele cartier Drumul Taberei

Şcoala generală nr.154 din cartierul bucureştean Drumul Taberei

Cartierul Drumul Taberei toamna 2022 (foto Andrei Gherasim)

Alimentara Drumul Taberei

Vedere spre zona comerciala

Parcul Drumul Taberei în reabilitare

Parcul

Drumul Taberei, complexul Randunica, vedere spre Str. Bistra (Str. Sibiu) - in prim-plan bl C5 - anii' 60

La cumpărături

1983, undeva în zona Drumul Taberei (povești din anii comunismului).

Ștrandul din Drumul Taberei

Sistematizarea cartierului

Sistematizarea cartierului

Sistematizarea cartierului

Sistematizarea cartierului

Sistematizarea cartierului

Sistematizarea cartierului

Drumul Taberei 34, 1967